Intrebari si Raspunsuri


N-as putea sa spun ca azi este o altfel de zi pentru mine, decat cele din ultimul timp, este la fel, una din zilele fara aer. Am iesit afara, in ziua in care fulgii nu mai erau fulgi. Vroiam sa-i respir ca sa-i contaminez. Cu trecutul lor; ca si cand se mai putea schimba ceva in felul in care mediul face acum schimb cu mine, cu noi! Am iesit ca sa inteleg cine sunt fulgii acestia care s-au intors, cine, aceasta natura care ne raspunde si la ce intrebari. Intelegeti oare analogia asta dintre imaginea intrebarilor si a raspunsurilor? Natura nu pare, dar nu da decat raspunsuri logice, si analoge. Nu ne plac raspunsurile?! Schimbati intrebarile! Noi cerem: “ochi si dinte?!” Ea ne raspunde: “ochi pentru ochi si dinte pentru dinte.” Dar daca ea ar fi cea care pune intrebarea? Si daca n-ar mai astepta raspunsul? Dar daca noi nu punem nici o intrebare dar primim resemnati raspunsul ca si cum ea este cea care ni l-a dat atat de usor? Intelegeti acum oare analogia care se repeta dintre imagine - intrebari - raspunsuri - si absurdul dintre lipsa intrebarilor si totusi primirea de raspuns?